Dorul Călătorul/ The Longing

 Verde frunză stejerel,

Cât e omul tinerel,

Se ține dorul de el,

Ca oița după miel;

Dar dacă-mi îmbătrânește,

Dorul se călătorește,

Pe alt tânăr mi-l găsește.

*

Tot gândind, puică la tine,

N-a rămas inimă-n mine

Nici cât un bob de neghină;

Puținică ce-a rămas

Arde-n mine de necaz!

*

Foaie verde iarbă neagră,

Dragă, dragă și iar dragă,

Prinde dorul și ți-l leagă

C-un fir de mătase neagră.

Eu l-am prins și l-am legat,

Dorul a rupt și-a scăpat

Și s-a dus la mândra-n pat,

C-acolo-i doru-nvățat!

*

Foaie verde bob năut, 

Cine n-are dor mai mult

Să vie să-l împrumut,

Că la mine este mult;

Izvorăște din pământ

Ca un nastur de argint,

Când cade-n apă la fund!

*

Foaie verde de bujor,

Ușor, puiule, ușor,

Ce-mi trimeți atâta dor,

Prin gurile tuturor?

Nu-mi trimeți mai puținel,

Să vii dumneata cu el,

Într-o foaie de bujor,

Să te văd că-ți este dor?!

Poezii populare de dor, preluate din Tocilescu, Grigore G, Materialuri Folkloristice. Vol.1. Partea I.  

Dorul Călătorul, acrilic pe pânză, 30x30cm / The Longing, acrylics on canvas, 30x30cm

Naivia.ro

💓